Copilărie furată de părinţi

• peste 210 cazuri de copii maltrataţi au fost înregistrate în acest an • în 70% din cazuri, copiii au fost victimile abuzurilor fizice: bătăi, pedepse corporale

La Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ au fost înregistrate, de la începutul anului şi pînă în prezent, aproximativ 210 cazuri de copii maltrataţi. În circa 70% din cazurile semnalate, copiii au fost victimele abuzurilor fizice - bătăi, pedepse corporale - comise asupra lor mai ales de părinţi. Pentru a depăşi efectele „corecţiilor“ dure care le-au fost administrate, copiii bătuţi au avut nevoie de consiliere psihologică, iar cîţiva dintre ei de mai mult de zece zile de îngrijiri medicale. Bătaia, la români, continuă să fie „ruptă din rai“. Un studiu recent realizat în ţara noastră cu sprijinul UNICEF arată că pedepsele fizice aplicate de români copiilor lor sînt frecvente la toate categoriile de vîrstă, fiind considerate măsuri disciplinare. Studiul mai arată că certurile între părinţi sînt mai frecvente în mediul rural decît în cel urban, motivele fiind banii, consumul de alcool, copilul, rudele. Stresul şi insecuritatea economică a părinţilor se răsfrîng şi ele asupra copiilor.
„Am avut cazuri de copii bătuţi de părinţii care au avut probleme la serviciu. Părintele nu a avut abilitatea de a rezolva o stare conflictuală la serviciu şi a transferat-o asupra celui aflat în poziţia de ascultător - soţie, copil. De multe ori, chiar, atunci «se trezeşte» la el abilitatea parentală, dorinţa de a face educaţie! Şi dacă acestei stări i se asociază un pahar, două în plus, apare conflictul. Copilul nu mai este atenţionat pentru ceea ce a făcut atunci, ci pentru tot ce îşi aduce aminte părintele că a făcut copilul de-a lungul timpului. Dar cînd copilul este pedepsit pentru ceva, pedeapsa - bătaia, palma, băţul - nu rezolvă problema, pentru că atenţia copilului este distrasă de la greşeala pe care a făcut-o şi este îndreptată către pericolul pe care îl reprezintă agresiunea, indiferent de forma ei“, a declarat profesor Eugen Simion de la Serviciul pentru Copilul Maltratat, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Violenţa are efecte nu numai pe termen scurt, ci se pot prelungi în timp, afectînd individul de-a lungul perioadei adulte. În literatura de specialitate, principalele simptome asociate diverselor forme de abuz sînt: amintiri obsesive, anxietate generalizată, depresie, tulburări ale somnului, comportament de evitare, negare, agresivitate. Prin transformarea frustrărilor în agresivitate, copiii victime ale violenţei pot deveni, la rîndul lor, părinţi violenţi, contribuind astfel la continuarea lanţului violenţei.