Spaima revărsării Bistriţei, o amintire tristă, deocamdată

• pe Valea Bistriţei, la Farcaşa şi Poiana Teiului, pericolul de inundaţii, din cauza gheţurilor, este minor • „nu cred ca, în acest an, să se mai întîmple lucruri nedorite, deoarece timpul este înaintat, apa curge liniştit, iar albia minoră a Bistriţei, fiind lipsită de gheţari, poate asigura, în condiţii optime, un debit crescut al apei“, a declarat Dorinel Apalaghiţei, primarul comunei Farcaşa •

Gheţarii de pe Bistriţa care, în iernile trecute, produceau frisoane locuitorilor din satele aşezate de-o parte şi de alta a rîului, în aval de comuna Borca, au devenit, acum, doar o amintire. Şi asta deoarece, la final de martie 2006, spre bucuria oamenilor, cu greu mai poţi zări, pe firul apei, unele grinduri de alb, însemnînd restul de gheţari rebeli, ce, în aceste zile, încă mai înfruntau soarele primăverii. „Am avut o iarnă bună, nu ne-au mai atacat gheţarii, ca-n anii trecuţi. Dovadă că Dumenzeu se mai gîndeşte şi la noi, din cînd în cînd“, a declarat Neculai Cobuz, un bătrînel din comuna Farcaşa. „Ei, stăm bine! Vremea s-a încălzit, Bistriţa curge liniştită, iar gheaţa de pe margini se topeşte, aşa că nu-s probleme. Nu vedeţi că şi noi, gospodinele, am ieşit la soare cu furca-n brîu, ca să prindem aer curat în obraji“, au spus trei gospodine din Poiana Teiului, care, sfătoase nevoie mare, ieşiseră la poarta uneia din gospodării, pentru a-şi toarce caierul de lînă şi amintirile de peste iarnă. Aşadar pentru muntenii de pe Valea Bistriţei, pace şi linişte. Zilele trecute, viaţa oamenilor din comunele Poiana Teiului, Farcaşa şi Borca decurgea normal. Gospodarii îşi curăţau grădinile şi curţile de resturile vegetale, iar, pe drumurile satelor, căruţaşii, atîţia cîţi au mai supravieţuit vremurilor, îşi mînau atelajele pline de gunoi de grajd spre ogoare. „Ne pregătim de arat. Punem la cale terenul pentru a semăna porumb şi cartof. Din asta trăim. Dacă nu punem în pămînt, n-avem ce mînca“, ne-a povestit Constantin Cutuhan din Borca, care-şi mîna caii ce trăgeau din greu la carul plin ochi. Şi totuşi, probleme pe tema gheţarilor de pe rîul Bistriţa încă există. Ele dau de furcă în această perioadă, mai cu seamă aleşilor locali, care, în calitate de şefi ai comisiilor comunale pentru situaţii de urgenţă, monitorizează orice abatere de la normalitate. „Am primit o avertizare că în Suceava, mai sus de Broşteni, în zona Zugreni, există, încă, aglomerări de gheaţă pe rîul Bistriţa, care ar putea să conducă, odată cu sosirea căldurii, la creşteri importante ale debitului. Noi sîntem în stare de veghe asupra fenomenului, dar, dacă este să-mi spun sincer părerea, nu cred ca, în acest an, să se mai întîmple lucruri nedorite, deoarece timpul este înaintat, apa curge liniştit, iar albia minoră a Bistriţei, fiind lipsită de gheţari, poate asigura în condiţii optime un debit crescut al apei“, a declarat Dorinel Apalaghiţei, primarul comunei Farcaşa. O părere similară a avut-o şi primarul de Poiana Teiului, Petru Bîia, care a afirmat că „un alt fenomen benefic înregistrat în acest an este că Lacul Izvoru Muntelui, fiind scăzut, crează posibilităţi mari de scurgere a apei, pînă spre intrarea în comuna Hangu“. După cum se observă, mult optimism şi-n rîndul primarilor. Poate şi din cauză că, anul acesta, complexa problemă a gheţarilor şi revărsării Bistriţei a implicat mai intens organele de la „centru“, cu atribuţii în evitarea unor situaţii de urgenţă ce ar putea afecta existenţa comunităţilor locale. „De altfel, chiar astăzi (marţi, 21 martie - n.r.) am avut o vizită de lucru a unor reprezentanţi ai Corpului de Control de la Ministerul Mediului şi de la Ape, care au analizat situaţia Bistriţei şi a măsurilor preventive privind acţiunea comisiilor locale de dezastre“, a spus primarul Petru Bîia. Cu una, cu alta, potrivit afirmaţiilor organelor locale, situaţia este sub control, iar starea de spirit a localnicilor bună. Rămîne, însă, de văzut ce va fi cu capriciile vremii.